Capitolul 4. Organizarea Salvați România
Art. 16. USR este organizat şi funcţionează după criteriul administrativ-teritorial.
Art. 17. (1) Structurile teritoriale ale USR sunt filiala locală şi filiala judeţeana, respectiv a Municipiului Bucureşti.
(2) Structurile teritoriale ale USR îşi vor putea asuma drepturi şi obligaţii faţă de terţi, precum şi încheia contracte şi altele asemenea, numai în limita delegării exprese în acest sens decise de către Biroul Naţional, şi conform procedurilor prevăzute în această delegare. Delegarea va putea fi diferită de la o filială la alta.
Sectiunea 4.1. ORGANIZAREA FILIALEI LOCALE
Art. 18. Filialele locale se constituie pe raza teritorială a unei comune, a unui oraş, a unui municipiu sau a unui sector al Municipiului Bucureşti.
Art. 19. – (1) Filialele locale funcţionează cu cel puțin 5 membri în comune și cu cel puţin 7 membri în orașe, municipii sau sectoarele Municipiului București.
(2) Filialele locale se înfiinţează prin decizie a Biroului Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, sau prin decizie a Biroului Naţional în situaţia în care nu există astfel de filiale în circumscripţia respectivă.
(3) Filialele locale se înfiinţează prin decizie a Biroului Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, sau prin decizie a Biroului Naţional, când se admit cererile a cel puțin 5 membri ai USR prin care aceştia solicită înfiinţarea unei noi filiale locale într-o comună în care doresc să activeze, respectiv când se admit cererile a cel puţin 7 membri ai USR prin care aceştia solicită înfiinţarea unei noi filiale locale într-un oraş, municipiu sau sector al Municipiului Bucureşti în care doresc să activeze.
(4) În termen de 30 de zile de la constituirea prin orice procedură statutară a unei filiale locale, Biroul Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, sau Biroul Naţional dacă organele antemenţionate nu există, convoacă şi organizează Adunarea Generală a Filialei Locale în care se alege componenţa organelor de conducere, arbitraj şi control ale filialei locale.
(5) Filiala locală se desfiinţează de drept atunci când numărul membrilor săi scade sub numerele minime prevăzute la alin. (1), prin decizie a Biroului Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, sau a Biroul Naţional dacă organele antemenţionate nu există.
Art. 20. Organele de conducere, arbitraj şi control ale filialei locale sunt:
a. Adunarea Generală a Filialei Locale;
b. Biroul Filialei Locale;
c. Preşedintele Filialei Locale;
d. Vicepreşedinţii Filialei Locale;
e. Comisia Locală de Arbitraj;
f. Cenzorul.
Art. 21. (1) Adunarea Generală a Filialei Locale este organul de conducere al filialei locale şi este constituită din totalitatea membrilor acesteia.
(2) Adunarea Generală a Filialei Locale se întruneşte ordinar la cel puîţn odată la 1 an, şi extraordinar oricând se convoacă statutar între adunările generale ordinare.
(3) Adunarea Generală a Filialei Locale se convoacă prin decizie a Biroului Filialei Locale, a Preşedintelui Filialei Locale, la cererea unei treimi din membrii filialei locale, prin decizie a Biroului Filialei Judeţene sau prin decizie a Biroului Naţional.
(4) Adunarea Generală a Filialei Locale este valabil constituită cu un cvorum de 50% plus 1 din totalul membrilor cu drept de vot din cadrul Filialei Locale, ori, în cazul în care ordinea de zi conţine numai subiecte asupra cărora Statutul permite votul prin mijloace electronice, este valabil constituită dacă şi-au exprimat votul 50% plus 1 din totalul embrilor cu drept de vot din cadrul Filialei Locale. Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de 50% plus 1 din totalul membrilor cu drept de vot, respectiv votul prin mijloace electronice a 50% plus 1 din totalul membrilor cu drept de vot, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 21 de zile. Adunarea Generală a Filialei Locale e valabil constituită indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări, respectiv indiferent de procentul de exprimare a votului prin mijloace electronice.
Art. 22 (1) Adunarea Generală a Filialei Locale are următoarele atribuţii:
a. stabileşte strategia politică locală, în acord cu strategia politică a filialei judeţene şi cu strategia politică Naţională;
b. alege şi revocă, prin vot secret, Biroul Filialei Locale, Preşedintele şi Vicepreşedintii Filialei Locale, Comisia Locală de Arbitraj, Cenzorul Filialei Locale;
c. alege şi revocă, prin vot secret, lista delegaţilor filialei locale la Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
d. propune candidaţii pentru alegerile locale pentru comuna, oraşul, municipiul sau sectorul Municipiului Bucureşti respectiv, conform art. 75;
e. orice alte atribuţii date de prezentul statut ori de lege în sarcina sa.
(2) Suplimentar fata de atributiile prevazute la alin. (1), Adunarea Generală a Filialei de Sector al Municipiului Bucuresti alege delegatii la Congresul USR.
Art. 23. (1) Biroul Filialei Locale este organismul executiv al filialei locale.
(2) Biroul Filialei Locale este compus din 3 – 15 membri, numărul de membri fiind stabilit de Adunarea Generală a Filialei Locale.
(3) Preşedintele şi Vicepreşedinţii sunt membri de drept ai Biroului Filialei Locale.
(4) Mandatul membrilor Biroului Filialei Locale este de cel mult 4 ani. Funcţia de membru al Biroului Filialei Locale poate fi deţinută de aceeaşi pesoană pe o perioadă de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(5) Şedinţele Biroului Filialei Locale sunt convocate de Preşedintele Filialei Locale sau de cel puţin o treime din numărul membrilor Biroului Filialei Locale.
(6) Şedinţele Biroului Filialei Locale sunt valabil desfăşurate cu un cvorum de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului Local, ori, în cazul în care ordinea
de zi conţine numai subiecte asupra cărora Statutul permite votul prin mijloace electronice, este valabil desfăşurată dacă şi-au exprimat votul 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului Filialei Locale. Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului, respectiv votul prin mijloace electronice a 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 3 zile. Lucrările Biroului Filialei Locale sunt valide indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări, respectiv indiferent de procentul de exprimare a votului prin mijloace electronice.
Art. 24. Biroul Filialei Locale are următoarele atribuţii:
a. conduce filiala locală în intervalul dintre Adunarile Generale;
b. convoacă Adunarea Generală a Filialei Locale şi organizează desfăşurarea acesteia;
c. aprobă sau respinge cererile de înscriere în USR sau transfer ce ii sunt adresate, conform art. 8-10 din prezentul statut;
d. acordă sprijinul politic pentru ca un membru al filialei locale să obtină o funcţie publică la nivel local;
e. dispune sancţiuni pentru membrii filialei locale, conform art. 14-15 din prezentul Statut, în urma sesizarilor membrilor USR sau a unor terţi, şi în
toate cazurile în care sancţionarea acestora nu este dată expres în competenţă altui organ prin prevederile prezentului statut;
f. aprobă bugetul filialei locale de venituri şi cheltuieli şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;
g. gestionează resursele financiare şi materiale ale filialei locale prin angajarea, lichidarea, ordonanţarea și plata cheltuielilor , prin semnătura președintelui sau a responsabilului financiar in baza deciziei luata in cadrul sedintelor sale;;
h. dispune înlocuirea membrilor cărora le-a încetat calitatea pe orice cale din organele de conducere, arbitraj şi control, cu supleanţi. Supleanţii se
stabilesc ca înlocuitori întotdeauna în ordinea descrescătoare a voturilor pentru funcţia respectivă obţinute de aceştia la ultima Adunare Generală a Filialei Locale.
i. în cazul suspendării unui membru USR care face parte din organele de conducere, arbitraj şi control ale filialei locale, numeşte în persoana supleantului un interimar în locul membrului suspendat, pe perioada suspendării;
j. orice alte atribuţii date de prezentul statut în sarcina sa.
Art. 25. (1) Preşedintele Filialei Locale este ales de Adunarea Generală a Filialei Locale pentru un mandat de cel mult 4 ani.
(2) Funcţia de Preşedinte poate fi deţinută de aceeaşi pesoană pe o perioadă de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atăt anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(3) Preşedintele Filialei este membru de drept al Biroului Filialei Locale.
(4) Preşedintele Filialei Locale va propune, în 3 luni de la preluarea mandatului său, un program de activitate, şi va prezenta un raport bianual către
Biroul Local.
Art. 26. Preşedintele Filialei Locale are următoarele atribuţii:
a. coordonează activitatea Biroului Filialei Locale;
b. convoacă şi conduce şedinţele Biroului Filialei Locale;
c. reprezintă filiala locală în relaţiile cu autorităţile publice şi cu terţii.
d. prin semnatura sa (sau a responsabilului financiar, daca Biroul decide astfel) are loc angajarea, lichidarea, ordonanţarea și plata cheltuielilor
Art. 27. (1) Filiala locală are un număr de 1 – 6 vicepreşedinti, cifra exactă fiind stabilită de Adunarea Generală.
(2) Vicepreşedintii Filialei Locale sunt aleşi de Adunarea Generală a Filialei Locale, pentru un mandat de cel mult 4 ani.
(3) Funcţia de Vicepreşedinte poate fi deţinută de aceeaşi pesoană pe o perioada de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(4) Vicepreşedinţii Filialei Locale sunt membri de drept ai Biroului Filialei Locale.
Art. 28. Vicepreşedintii Filialei Locale au următoarele atribuţii:
a. îndeplinesc atribuţii specifice stabilite de Adunarea Generală a Filialei Locale sau de Biroul Filialei Locale;
b. pot prelua, prin mandat de la Preşedintele Filialei, oricare dintre atribuţiile Preşedintelui Filialei stabilite în art. 26.
Art. 29. – (1) În filialele locale cu mai mult de 10 membri se constituie o Comisie Locală de Arbitraj, compusă din 3 membri aleşi de Adunarea Generală a Filialei Locale, pentru un mandat de cel mult 4 ani.
(2) În filialele locale cu 10 membri sau mai puțini, Adunarea Generală a Filialei Locale alege un raportor de arbitraj care are ca atributii înregistrarea cazurilor de competența arbitrajului local și trimiterea plîngerilor cu toată documentația aferentă către comisia de arbitraj a organizației USR din municipiul reședință de județ, comisie competentă sa actioneze ca si Comisie de arbitraj locala si pentru filiala in cauza. Raportorul este ales pentru un mandat de cel mult 2 ani. În cazul depășirii pragului de 10 membri, Adunarea Generală a Filialei Locale organizează de îndată alegeri pentru o Comisie Locală de Arbitraj compusă din 3 membri. In cazul in care fostul raportor de arbitraj nu este ales membru al Comisiei de arbitraj locale, mandatul acestuia inceteaza de la data alegerii Comisiei de arbitraj.
(3) Funcţia de Membru al Comisiei Locale de Arbitraj poate fi deţinută de aceeaşi persoană pe o perioadă de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia. In calcularea acestui termen, functia de raportor de arbitraj este asimilata cu cea de membru al Comisiei de arbitraj.
(4) Comisia Locală de Arbitraj se organizează şi funcţionează doar în baza prezentului statut şi a Regulamentului Comisiilor de Arbitraj elaborat de Comisia Naţională de Arbitraj a USR şi aprobat de Comitetul Politic al partidului.
(5) În cazul sesizărilor ce privesc deciziile organelor de conducere sau control ale Filialei Locale, Comisia Locală de Arbitraj se poate pronunţa strict cu privire la respectarea prevederilor prezentului statut şi ale procedurilor USR în emiterea deciziilor respective.
(6) Lucrările Comisiei de Locale de Arbitraj sunt valide numai cu un cvorum minim de 2 membri.
(7) Hotărârile Comisiei Locale de Arbitraj pot fi atacate doar la Comisia Judeţeana de Arbitraj.
(8) in indeplinirea atributiilor sale, raportorul de arbitraj este tinut de respectarea obligatiilor prevazute in Statut si de prevederile Regulamentului Comisiilor de Arbitraj elaborat de Comisia Naţională de Arbitraj a USR şi aprobat de Comitetul Politic al partidului.
Art. 30. Comisia Locală de Arbitraj are următoarele atribuţii:
a. soluţionează, cu respectarea dreptului de opinie al tuturor părţilor şi a dreptului la apărare, diferendele între membrii filialei locale, precum şi cele dintre organele de conducere ale filialei locale şi membrii săi. Sesizările se adresează Comisiei Locale de Arbitraj în termenul de decadere de 30 de zile de la data diferendului;
b. soluţionează contestaţiile împotriva sancţiunilor dispuse de Biroul Filialei Locale, conform prevederilor art. 15;
c. Comisia Locală de Arbitraj are obligatia ca, înainte de a proceda la soluţionarea unei contestaţii sau a unui diferend, să propună părţilor şi să depună toate eforturile pentru împăcarea lor prin medierea Comisiei de Arbitraj.
Art. 31. (1) Cenzorul Filialei Locale este ales de Adunarea Generală a Filialei Locale pentru un mandat de cel mult 4 ani.
(2) Funcţia de cenzor poate fi deţinută de aceeaşi pesoană pe o perioada de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(2) Cenzorul Filialei Locale nu poate fi membru al Biroului Filialei Locale sau al Comisiei Locale de Arbitraj.
Art. 32. Cenzorul Filialei Locale verifică activitatea financiară a filialei locale şi gestionarea patrimoniului acesteia.
Sectiunea 4.2. Organizarea filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, Diaspora
Art. 33. (1) Filiala Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, se constituie din totalitatea filialelor locale de pe raza judeţului, respectiv a Municipiului Bucureşti.
(2) Organizaţia Diaspora se organizează distinct, cu structură, sub-structură şi organe corespunzătoare unei filiale judeţene. Oriunde se regasesc în prezentul statut menţiuni la filiala judeţeană, acestea se consideră facute şi la Organizaţia Diaspora.
Art. 34. (1) În termen de cel mult 6 luni de la constituirea primei filiale locale în judeţ, respectiv în Municipiul Bucureşti, Biroul Naţional al USR organizează Conferinţa Constitutivă a Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
(2) Numărul delegaţilor fiecărei filialei locale la Conferinţa Constitutivă a Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, este stabilit de Biroul Naţional al USR.
(3) Conferinţa Constitutivă a Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, stabileşte componenţa organelor de conducere, arbitraj şi control ale filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
Art. 35. Organele de conducere, arbitraj şi control ale filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, sunt:
a. Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti;
b. Biroul Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti;
c. Preşedintele Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti;
d. Vicepreşedintii Filialei Judeţene, respectiv ai Municipiului Bucureşti;
e. Comisia Judeţeana de Arbitraj, respectiv a Municipiului Bucureşti;
f. Comisia Judeţeana de Cenzori, respectiv a Municipiului Bucureşti.
Art. 36. (1) Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti este organul de conducere al filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
(2) Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, se întruneşte cel puţin odată la 4 ani.
(3) Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, este formată din delegaţi ai tuturor filialelor locale.
(4) Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, se convoacă prin decizie a Biroului Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti, prin decizia Preşedintelui Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti, la cererea unei treimi dintre Birourile Filialelor Locale, sau prin decizie a Biroului Naţional.
(5) Numărul delegaţilor corespunzător fiecărei filiale locale la Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, este stabilit conform principiului respectării proporţionalităţii numărului de voturi obţinut la ultimele alegeri de fiecare filială locală, dar asigurând în acelaşi timp participarea de reprezentanţi din fiecare filiaă locală.
(6) Conferinţa Filialei Judeţene este valabil constituită cu un cvorum de 50% plus 1 din totalul celor care o formează conform alineatelor de mai sus, ori, în cazul în care ordinea de zi conţine numai subiecte asupra cărora Statutul permite votul prin mijloace electronice, este valabil constituită dacă şi-au exprimat votul 50% plus 1 din totalul celor care o formează. Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de 50% plus 1 din totalul celor care o formează, respectiv votul prin mijloace electronice a 50% plus 1 din totalul celor care o formează, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 21 de zile. Conferinţa Filialei Judeţene e valabil constituită indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări, respectiv indiferent de procentul de exprimare a votului prin mijloace electronice.
Art. 37. Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, are următoarele atribuţii:
a. stabileşte strategia politică la nivel Judeţean, respectiv la nivelul Municipiul Bucureşti, în acord cu strategia politică Naţională; strategia politică la nivel Judeţean cuprinde prevederi general-valabile la nivel Judeţean, fără a cuprinde prevederi specifice unei comune, oraş sau municipiu, care sunt atributul strategiei politice a filialei locale;
b. alege şi revocă, prin vot secret, Biroul Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, Preşedintele şi Vicepreşedintii Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, Comisia Judeţeana de Arbitraj, respectiv a Municipiului Bucureşti şi Comisia Judeţeană de Cenzori, respectiv a Municipiului Bucureşti;
c. alege şi revocă, prin vot secret, lista delegaţilor filialei judeţene, la Congresul USR;
d. alege candidaţii pentru alegerile locale la nivel Judeţean, respectiv pentru Municipiul Bucureşti, precum şi candidaţii la alegerile locale la nivel local acolo unde nu există filiala locală, conform art. 76 – 77, respectiv art. 75;
e. alege candidaţii pentru alegerile parlamentare pentru funcţiile de deputat şi senator în judeţ, respectiv în Municipiul Bucureşti, conform art. 78;
f. analizeaza şi hotărăşte asupra raportului activităţii desfăşurate de biroul Judeţean al organizaţiei judeţene / de municipiu de la Conferinţa precedenta şi aprobă programul acestuia pentru perioada următoare;
g. aprobă rapoartele de activitate ale Comisiei judeţene Arbitraj şi ale Comisiei judeţene de Cenzori;
h. aprobă candidaţii organizaţiei pentru funcţii în cadrul administraţiei publice centrale şi judeţene, respectiv candidaţi pentru funcţii în cadrul administraţiei publice la nivelul municipiului Bucureşti, după caz, precum şi candidaţii pentru funcţii locale în circumscripţiile unde nu există filiala locală;
i. adopta hotărâri, în limita competenţelor sale, pentru realizarea Programului Politic al USR;
j. adopta rezolutii cu privire la teme de interes la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti, după caz;
k. orice alte atribuţii date de prezentul statut în sarcina sa.
Art. 38. (1) Biroul Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti este organismul executiv al filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
(2) Biroul Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti este compus din 5 – 21 membri, numărul de membri fiind stabilit de Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti
(2`) Biroul Filialei Municipiului București este format din Președintele Filialei Municipiului București, minim 6 membri alesi prin vot secret de către toți membrii filialelor locale de pe raza Municipiului Bucuresti și din presedinții filialelor locale de pe raza Municipiului București.“
(3) Preşedintele şi Vicepreşedintii sunt membri de drept ai Biroului Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti.
(4) Mandatul membrilor Biroului Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti este de maxim 4 ani. Funcţia de Membru al Biroului Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti poate fi deţinută de aceeaşi persoană pe o perioada de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(5) Şedinţele Biroului Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, sunt convocate de Preşedintele Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti sau de cel puţin o treime din numărul membrilor Biroului Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti.
(6) Şedinţele Biroului Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, sunt valabil desfăşurate cu un cvorum de 50% plus 1 din totalul membrilor
Biroului Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti, ori, în cazul în care ordinea de zi conţine numai subiecte asupra cărora Statutul permite votul prin mijloace electronice, este valabil desfăşurată dacă şi-au exprimat votul 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti. Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti, respectiv votul prin mijloace electronice a 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 21 de zile. Şedinţele Biroului Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti sunt valabil desfăşurate indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări, respectiv indiferent de procentul de exprimare a votului prin mijloace electronice.
(7) Presedintii Comisiei Judeţene de Arbitraj şi Comisiei Judeţene de Cenzori pot fi invitati la şedinţele Biroului Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti, fără drept de vot.
Art. 39. Biroul Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, are următoarele atribuţii:
a. conduce executiv filiala Judeţeana, respectiv a Municipiului Bucureşti, în intervalul dintre Conferintele Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti;
b. pune în aplicare deciziile de strategie politică Naţională ale Comitetului Politic, şi respectiv de politică Judeţeana ale Conferintei Judeţene, inclusiv modul de abordare a campaniilor electorale;
c. poate convoca Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti şi organizează desfăşurarea acesteia;
d. in vederea organizarii Conferintei Filialei Judeţene, stabileşte numărul de reprezentanţi ai filialelor locale la Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, în baza următoarelor criterii: procentual, conform
numărului de voturi obţinut la ultimele alegeri de fiecare filiala locală, dar asigurând în acelaşi timp participarea de reprezentanţi din fiecare filială locală.
e. aprobă sau respinge cererile de înscriere în USR în cazul în care nu există filiala locală, conform art. 8-9 din prezentul statut;
f. propune Conferinţei Filialei Judeţene candidaţii organizaţiei pentru funcţii în cadrul administraţiei publice centrale şi judeţene, respectiv candidaţi pentru funcţii în cadrul administraţiei publice la nivelul municipiului Bucureşti, după caz, şi candidaţi pentru funcţii în cadrul administraţiei publice locale în circumscripţiile unde nu există filiale locale;
g. aprobă bugetul propriu de venituri şi cheltuieli al Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;
h. dispune sancţiuni conform art. 14-15 din prezentul statut;
i. gestioneaza resursele financiare şi materiale ale filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti prin angajarea, lichidarea, ordonanţarea și plata cheltuielilor , prin semnătura președintelui sau a responsabilului financiar in baza deciziei luata in cadrul sedintelor sale;
j. dispune înlocuirea membrilor cărora le-a încetat calitatea din organele de conducere, control şi arbitraj la nivel Judeţean, cu supleanţi. Supleanţii se stabilesc ca înlocuitori întotdeauna în ordinea descrescătoare a voturilor pentru funcţia respectivă obţinute de aceştia la ultima Conferinţa a Filialei Judeţene;
k. validează sau invalidează, nominal, propunerile de candidaţi ale Adunarii Generale ale Filialelor Locale pentru alegerile locale, conform art. 75-77. În cazul invalidării, se va emite o motivare scrisă ce va putea fi atacata la Comisia Judeţeana de Arbitraj;
l. în cazul suspendării unui membru USR care face parte din organele de conducere, arbitraj şi control ale filialei judeţene/municipiului Bucureşti, numeşte în persoana supleantului un interimar în locul membrului suspendat, pe perioada suspendării;
m. propune Conferinţei Filialei Judeţene retragerea sprijinului pentru ocupanţii funcţiilor în cadrul administraţiei publice judeţene şi la nivelul municipiului Bucureşti, după caz;
n. orice alte atribuţii date de prezentul statut în sarcina sa.
Art. 40. (1) Preşedintele Filialei Judeţene, este ales de Conferinţa Filialei Judeţene, pentru un mandat de cel mult 4 ani. Preşedintele Filialei Municipiului Bucureşti, este ales de toti membrii filialelor locale din filiala municipiului Bucuresti .Funcţia de Preşedinte al Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti poate fi deţinută de aceeaşi persoană pe o perioada de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(2) Preşedintele Filialei este membru de drept al Biroului Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
(4) Preşedintele Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti va propune, în 3 luni de la preluarea mandatului său, un program de activitate, şi va prezenta un raport bianual către Biroul Judeţean/Municipal.
Art. 41. Preşedintele Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, are următoarele atribuţii:
a. coordonează activitatea Biroului Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti;
b. convoacă şi conduce şedinţele Biroului Filialei Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti;
c. reprezinta filiala în relaţiile cu autoritătile publice şi cu terţii.
d. prin semnatura sa (sau a responsabilului financiar, daca Biroul decide astfel) are loc angajarea, lichidarea, ordonanţarea și plata cheltuielilor
Art. 42. (1) Filiala Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, are un număr de 1 – 8 vicepreşedinti, cifra exactă fiind stabilită de Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
(2) Vicepreşedintii Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, sunt aleşi de Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, pentru un mandat de cel mult 4 ani.
2`) Biroul Filialei Municipiului București este format din Președintele Filialei Municipiului București, minim 6 membri alesi prin vot secret de către toți membrii filialelor locale de pe raza Municipiului Bucuresti și din presedinții filialelor locale de pe raza Municipiului București.
(3) Funcţia de Vicepreşedinte poate fi deţinută de aceeaşi pesoană pe o perioadă de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(4) Vicepreşedintii Filialei Judeţene, respectiv ai Municipiului Bucureşti, sunt membri de drept ai Biroului Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti.
Art. 43. Vicepreşedintii Filialei Judeţene, respectiv ai Municipiului Bucureşti, au următoarele atribuţii:
a. îndeplinesc atribuţii specifice stabilite de Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti sau de Biroul Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti;
b. pot prelua, prin mandat de la Preşedintele Filialei, oricare dintre atribuţiile Preşedintelui Filialei stabilite în art. 40.
Art. 44. (1) Comisia Judeţeană de Arbitraj, respectiv a Municipiului Bucureşti, este constituită din 5 membri aleşi de Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, pentru un mandat de cel mult 4 ani. Funcţia de Membru al Comisiei Judeţene/Municipiului Bucureşti de Arbitraj poate fi deţinută de aceeaşi pesoană pe o perioadă de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(2) Comisia Judeţeană de Arbitraj, respectiv a Municipiului Bucureşti, se organizează şi funcţionează doar în baza prezentului statut şi a Regulamentului Comisiilor de Arbitraj elaborat de Comisia Naţională de Arbitraj a USR şi aprobat de Comitetul Politic al partidului.
(3) În cazul sesizărilor ce privesc diferende între filialele locale privind deciziile organelor de conducere sau control ale filialelor locale, şi în cazul sesizărilor cu privire la deciziile organelor de conducere/control ale Filialei Judeţene, Comisia Judeţeana de Arbitraj se va putea pronunţa strict cu privire la respectarea prevederilor prezentului statut şi ale procedurilor USR în emiterea deciziilor respective.
(4) Lucrările Comisiei de Locale de Arbitraj sunt valide numai cu un cvorum minim de 3 membri.
(5) Hotărârile Comisiei judeţene / Municipiului Bucuresti de Arbitraj pot fi atacate doar la Comisia Naţională de Arbitraj şi doar pentru motive de nerespectare a normelor imperative de procedurş ale Regulamentului Comisiilor de Arbitraj.
Art. 45. Comisia Judeţeană de Arbitraj, respectiv a Municipiului Bucureşti, are următoarele atribuţii:
a. soluţionează, cu respectarea dreptului de opinie al tuturor părţilor şi a dreptului la apărare, diferendele între filiale locale, între organele de conducere/arbitraj/control alefilialelor locale, respectiv ale Sectoarelor Municipiului Bucureşti, între acestea şi organele de conducere/control ale
Filialei Judeţene, precum şi între membrii USR şi organele de conducere/control ale Filialei Judeţene. Sesizările se adresează Comisiei Locale de Arbitraj în termenul de decădere de 30 de zile de la data diferendului;
b. soluţionează contestaţiile împotriva sancţiunilor dispuse de Biroul Filialei Judeţene/ Municipiului Bucureşti, conform prevederilor art. 15;
c. Comisia Judeţeană de Arbitraj are obligatia ca, înainte de a proceda la soluţionarea unei contestaţii sau a unui diferend, să propună părţilor şi să depuna toate eforturile pentru împacarea lor prin medierea Comisiei de Arbitraj.
Art. 46. (1) Comisia de Cenzori a Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, este constituită din 3 membri şi este aleasă de Adunarea Generală a Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, pentru un mandat de cel mult 4 ani.
(2) Membrii Comisiei de Cenzori a Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, nu pot fi membri ai Biroului Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, sau ai Comisiei Judeţene de Arbitraj, respectiv a Municipiului Bucureşti.
Art. 47. (1) Comisia de Cenzori a Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, verifică activitatea financiară a filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, şi gestionarea patrimoniului acesteia.
(2)Comisia de Cenzori a Filialei Judeţene prezintă rapoartele de activitate Conferinţei Filialei Judeţene.
Sectiunea 4.3. Organizarea USR la nivel Naţional
Art. 48. Organele de conducere, arbitraj şi control ale USR la nivel naţional sunt:
a. Congresul;
b. Comitetul Politic;
c. Biroul Naţional;
d. Preşedintele;
e. Vicepreşedintii;
f. Comisia Naţională de Arbitraj;
g. Comisia Naţională de Cenzori.
Art. 49. (1) Congresul este organul suprem de decizie al USR.
(2) Congresul se întruneşte cel puţin odată la 4 ani.
(3)Congresul cuprinde delegaţi ai tuturor filialelor judeţene, ai filialelor locale de la nivelul Municipiului Bucureşti, membrii în funcţie ai Comisiei Naţionale de Arbitraj, ai Comisiei Naţionale de Cenzori, ai Biroului Naţional, precum şi Preşedintele USR.
(4) Congresul se convoacă prin decizie a Biroului Naţional sau la cererile unei treimi dintre Filialele Judeţene exprimate prin decizii ale Birourilor Filialelor Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti.
(5) Numărul reprezentanţilor fiecărei filiale judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, la Congres este stabilit conform principiului respectării proporţionalităţii numărului de voturi obţinut la ultimele alegeri de fiecare filială Judeţeana/ Filiala Municipiului Bucureşti, dar asigurând în acelaşi timp participarea de reprezentanţi din fiecare filială Judeţeană / Filiala Municipiului Bucureşti.
Art. 50. Congresul are următoarele atribuţii:
a. alege şi revocă, prin vot secret, Biroul Naţional, Preşedintele şi Vicepreşedintii USR, Comisia Naţională de Arbitraj şi Comisia Naţională de Cenzori;
b. adopta şi modifică statutul USR;
c. adopta şi modifică programul politic al USR;
d. stabileşte strategia politică la nivel Naţional; aceasta cuprinde prevederi general-valabile la nivel naţional, fără a cuprinde prevederi specifice unui judeţ, respectiv Municipiului Bucureşti, respectiv unei comune, oraş sau municipiu, care sunt atributul strategiei politice a filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, respectiv a filialei locale;
e. aprobă, in baza raportului consultativ al Comitetului Politic, reorganizarea USR, prin fuziune prin absorbţie sau contopire cu alte partide politice, ori prin divizare totală sau parţială;
f. aprobă încetarea activităţii şi autodizolvarea USR;
g. primeşte rapoartele Comisiei Naţionale de Arbitraj şi ale Comisiei Naţionale de Cenzori;
h. alege candidatul USR la presedintia Români ei, dintre candidaţii validati de Comitetul Politic;
i. orice alte atribuţii date de prezentul statut ori de lege în sarcina sa.
Art. 51. (1) Comitetul Politic al USR este structura colegială de conducere a partidului care coordonează activitatea politică a partidului între Congresele USR.
(2) Comitetul Politic se constituie din membrii Biroului Naţional, parlamentarii şi europarlamentarii USR, presedintele USR Tineret, preşedinţii filialelor judeţene, preşedinţii filialelor locale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti şi preşedintele filialei Diaspora, Liderii de Grup ai consilierilor locali USR. In cazul cumulării de către o persoană de funcţii de conducere în partid şi de funcţii alese (ex.: parlamentar şi preşedinte de filiala), la şedinţa Comitetului Politic va participa şi adjunctul funcţiei de conducere din partid (ex.: Vicepreşedintele filialei judeţene sau alt membru desemnat al biroului filialei judeţene). Invitati fără drept de vot în şedinţele Comitetului Politic vor fi membrii Comisiei Naţionale de Arbitraj şi toţi consilierii locali USR.
(3) Comitetul Politic al USR se întruneşte bianual sau ori de câte ori este necesar la convocarea Preşedintelui USR, a majorităţii din Biroul Naţional sau a cel puţin 1/3 din numărul membrilor Comitetului Politic. Şedinţa Comitetului Politic se va putea convoca cu cel puţin 15 zile înainte de data desemnată pentru lucrările şedinţei.
(4) Şedinţa Comitetului Politic este validă în prezenţa a 2/3 din numărul membrilor acestuia, şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Art. 52. Comitetul Politic are următoarele atribuţii:
a. hotărăşte asupra activităţii membrilor Guvernului, asupra proiectelor de Program Politic, a strategiei electorale, asupra asocierii în alianţele politice sau electorale ori în alte forme de asociere cu alte partide, în baza protocoalelor de asociere încheiate în condiţiile legii;
b. hotărăşte asupra Programului de Guvernare, Programului Legislativ, structura şi reprezentanţii partidului în Guvern;
c. stabileşte protocoale de colaborare cu patronatele, confederaţiile sindicale sau alte structuri ale societătii civile;
d. aprobă protocoale de colaborare ale USR pe plan intern şi internaţional cu alte partide şi organizaţii politice sau apolitice, precum şi cu sindicatele şi patronatele;
e. validează sau invalidează, nominal, propunerile de candidaţi din partea Biroului Naţional pentru alegerile europarlamentare;
f. validează candidatul din partea partidului pentru ocuparea funcţiei de prim – ministru;
g. aprobă Regulamentele de organizare şi functionare ale tuturor organismelor şi
ale structurilor interne ale partidului, precum şi orice alte Regulamente ale partidului, la propunerea Biroului Naţional, dacă Statutul USR nu prevede altfel;
h. aprobă Regulamentul de organizare a alegerilor interne pentru toate funcţiile eligibile din partid;
i. aprobă Regulamentul de organizare a scrutinului intern pentru desemnarea candidatului USR pentru funcţia de Preşedinte al României;
j. face propuneri de modificare a statutului pe care le prezintă delegaţilor la Congres cu cel puţin 30 zile înainte de data acestuia;
k. dispune sancţiuni pentru membrii care deţin funcţii in conducere/arbitraj/control la nivel Naţional in partid ori funcţii politice la nivel Naţional USR adoptă orice decizie asupra unui aspect care îi va fi delegat expres de către Biroul Naţional, despre care Biroul Naţional decide că este important şi nu îl poate decide singur;
l. orice alte atribuţii date de prezentul statut in sarcina sa;
m. în cazul suspendării unui membru USR care face parte din organele de conducere, arbitraj şi control la nivel Naţional, numeşte în persoana supleantului un interimar în locul membrului suspendat, pe perioada suspendării.
Art. 53. (1) Biroul Naţional este organismul executiv al USR.
(2) Biroul Naţional este compus din 25 de membri, din care 24 de membri sunt alesi de Congresul USR, iar presedintele USR este membru de drept al Biroului National. Numărul membrilor Biroului Naţional include şi Vicepreşedintii aleşi conform prezentului Statut.
(3) Preşedintele şi Vicepreşedintii sunt membri de drept ai Biroului Naţional. Vicepreşedinti ai Biroului Naţional sunt primii candidaţi, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute la Congres.
(4) Mandatul membrilor Biroului Naţional este de cel mult 4 ani. Funcţia de Membru al Biroului Naţional poate fi deţinută de aceeaşi pesoana pe o perioada de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(5) Şedinţele Biroului Naţional sunt convocate de Preşedintele USR, de cel puţin o treime din numărul membrilor Biroului Naţional sau de cel puţin jumatâte din numărul membrilor Comitetului Politic.
(5`)Alegerile pentru Biroul Național vor avea loc pe principiul proporționalității. Candidații la aceste foruri pot participa individual (listă cu un singur candidat) sau colectiv (vot preferential pe liste cu mai multi candidati). Fiecare candidat se va înscrie într-o singură listă, individuală sau colectivă. Locurile vor fi repartizate proporțional listelor, în funcție de numărul de voturi obținute de fiecare listă.
(6) Şedinţele Biroului Naţional sunt legal constituite cu un cvorum de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului Naţional, ori, în cazul în care ordinea de zi conţine numai subiecte asupra cărora Statutul permite votul prin mijloace electronice, este valabil constituită dacă şi-au exprimat votul 50% plus 1 din totalul membrilor cu Biroului Naţional.
Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului Naţional, respectiv votul prin mijloace electronice a 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului Naţional, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 3 zile.
Lucrările Biroului Naţional sunt valide indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări, respectiv indiferent de procentul de exprimare a votului prin mijloace electronice.
Art. 54. (1) Biroul Naţional are următoarele atribuţii:
a. conduce USR în intervalul dintre Congrese şi ia toate măsurile şi deciziile necesare în acest sens pentru bunul mers al partidului. Dacă o anumita competenţă sau atribuţie din prezentul statut nu este dată în mod expres de Legea nr. 14/2003 sau statut în competenţa altui organ de conducere la nivel naţional, se prezuma ca aceasta este a Biroului Naţional;
b. convoacă Congresul şi organizează desfăşurarea acestuia;
c. aprobă sau respinge cererile de inscriere în USR, în cazurile prevazute de prezentul statut;
d. acorda/ retrage sprijinul politic pentru ca un membru USR ori o persoana sustinuta de USR sa obtina o funcţie publica la nivel Naţional, altele decât cele ce privesc activitatea parlamenţară;
e. dispune sancţiuni pentru membrii cu funcţii de conducere/arbitraj/control la nivel Judeţean în partid ori funcţii sau demnităţi publice la nivel
Judeţean/Municipiului Bucureşti, conform art. 14-15 din prezentul statut;
f. validează sau invalidează (inclusiv la propunerea Comisiei de Arbitraj), nominal, propunerile de candidaţi pentru alegerile parlamentare, conform art. 78. Votul de invalidare va fi deschis, fiecare membru arătându-şi votul. În aspecte de integritate avizul Comisiei de Arbitraj va fi unul conform (obligatoriu), iar pe aspecte politice avizul Comisiei de Integritate va fi consultativ;
g. validează candidaţii USR la alegerile pentru funcţia de membru în Parlamentul European şi candidatul USR la alegerile prezidentiale în baza unei consultări publice a membrilor, conform art. 79, şi ii propune către Comitetul Politic;
h. avizează consultativ Regulamentul Comisiilor de Arbitraj;
i. prin excepţie de la art. 50 lit. b), modifică semnul permanent, semnul electoral sau sediul central al USR;
j. adoptă Regulamentul privind modalitatile şi procedurile de vot prin mijloace electronice în cadrul USR;
k. adoptă Procedura votului de blam ca sancţiune disciplinară;
l. gestionează resursele financiare şi materiale ale USR prin angajarea, lichidarea, ordonanţarea și plata cheltuielilor , prin semnătura președintelui sau a responsabilului financiar in baza deciziei luata in cadrul sedintelor sale;;
m. propune Congresului reorganizarea partidului;
n. stabileşte numărul delegaţilor fiecărei filiale judeţene la congresul USR, respectiv ai filialelor locale de la nivelul Municipiului București, în baza următorului principiu: procentual, conform numărului de voturi obţinut la ultimele alegeri de fiecare filială Judeţeană, dar asigurând în acelaşi timp participarea de reprezentanţi din fiecare filiala Judeţeană
o. coordonează campaniile electorale ale USR pentru alegerile prezidentiale, parlamentare, europarlamentare şi locale, precum şi campania de informare şi promovare a pozitiei USR asupra referendumurilor;
p. are dreptul de a aplica sancţiunile de la art. 14 fata de orice membru care nu deţine funcţii de conducere în USR la nivel central. Pentru aceeaşi
faptă/situatie, în cazul aplicării unor sancţiuni şi de către filiala locală, se va aplica numai sancţiunea aplicată de Biroul Naţional;
q. aprobă strategia de selectie, pregătire, formare şi promovare a resurselor umane ale partidului;
r. stabileşte atribuţiile executive pe care le poate delega membrilor săi, inclusiv Vicepreşedintilor, în baza propunerilor Preşedintelui. Aceştia vor
prezenta un raport bianual de activitate;
s. dispune înlocuirea membrilor cărora le-a încetat calitatea din organele de conducere, control şi arbitraj la nivel central cu supleanţi. Supleanţii se
stabilesc ca înlocuitori întotdeauna în ordinea descrescătoare a voturilor pentru funcţia respectivă obţinute de aceştia la ultimul Congres. Înlocuirea
Preşedintelui se va face cu Vicepreşedinele care a luat cel mai mare număr de voturi la ultimul Congres, declanşându-se imediat procedura de Congres extraordinar în vederea alegerii noului Preşedinte;
t. soluţionează contestaţiile formulate faţă de alegerile membrilor funcţiilor de conducere/arbitraj/control ale filialelor locale şi judeţene/a Municipiului Bucureşti;
u. poate decide înfiinţarea de organizaţii tematice la nivel Naţional (ex.: Organizaţie de tineret), care funcţionează fără structuri de conducere şi
răspund în faţa Biroului Naţional şi ale caror sarcini şi directii de activitatea sunt stabilite de Biroul Naţional;
v. orice alte atribuţii date de prezentul statut în sarcina sa.
(2) Pentru fundamentarea deciziilor cu impact pe termen mediu şi lung, Biroul Naţional este obligat să organizeze consultarea membrilor USR prin votul consultativ al acestora prin intermediul unei platforme IT colaborative, când acesta îndeplineşte condiţiile statutare.
Biroul Naţional va cere votul consultativ al membrilor USR şi pe un aspect despre care o treime dintre filialele judeţene decid că este necesar a fi supus votului consultativ al membrilor USR, precum şi în cazul solicitării în acest sens exprimate de un număr minim 500 de membri la fiecare prag de 20000 de membri din cel putin 10 filiale judetene.
Consultarea membrilor va putea fi inițiată şi prin decizia în acest sens a Preşedintelui USR, precum şi prin cea a Comitetului Politic, toate prevederile prezentului paragraf fiind aplicabile.
Organul care va genera consultarea va propune şi intentia/subiectul de vot, precum şi data votului.
Se poate organiza consultarea internă a membrilor şi cu privire la alegerea candidaţilor USR la europarlamentare, toate prevederile prezentului paragraf fiind aplicabile.
Intenţiile/subiectele de vot trebuie comunicate cu cel puţin 2 (două) luni 21 (douăzecişiunu) zile înainte, acestea fiind menţinute în dezbatere publică minim 14 zile înainte de data votului.
Timpul de derulare a votului este de 7 zile. Se interzice ca pe perioada votului să se facă cunoscute rezultatele partiale.
Biroul Naţional se va pronunţa prin vot deschis asupra rezultatului consultării membrilor.
Nu vor putea face obiectul votului consultativ al membrilor USR aspectele de ţin în orice fel de persoane, sancţiuni, chestiunile legate de drepturile omului, criteriile de aderare, şi orice subiecte care ar putea interfera cu activitatea Comisiilor de Arbitraj din cadrul USR.
Votul membrilor USR în cadrul consultării va putea fi numai de tipul alegere între două variante, mutual exclusive.
Pentru validitatea consultării membrilor prin votul exprimat prin platforma IT colaborativă, este necesar să îşi exprime votul minim 50% plus 1 din membrii USR.
Art. 55. (1) Președintele USR este ales prin votul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al membrilor USR, pentru un mandat de 4 ani.
(2) Alegerea Președintelui USR se face prin intermediul unei platforme IT colaborative.
(3) Rezultatul votului se supune validării Congresului, pe baza raportului realizat de o comisie electorală desemnată de Biroul Național.
(4) Comisia Electorală are următoarele atribuții:
a) Propune Biroului Național spre aprobare metodologia de desfășurare a campaniei electorale interne și a votului, cu respectarea unor cerințe minimale privind: dosarele de candidatură, termenul până la care pot fi înscrise candidaturile, perioada dedicată campaniei, timpul de derulare a exprimării opțiunii între candidaturile pentru funcția de Președinte al USR prin platforma IT colaborativă și verificarea membrilor cu drept de vot. În exercitarea acestei atribuții, Comisia Electorală trebuie să respecte dreptul de informare al membrilor USR, propunând termene rezonabile, astfel încât candidații să-şi poată prezenta programul.
b) Validează sau invalidează candidaturile pentru funcția de Președinte al USR.
c) Elaborează raportul privind procesul electoral și rezultatul votului, pe care îl înaintează spre validare Congresului.
(5) În situaţia în care, în urma votului membrilor USR, niciun candidat nu a obţinut majoritatea voturilor exprimate pentru funcţia de Preşedinte al USR, se desfășoară un al doilea tur de scrutin pentru exprimarea opțiunii între candidaţii clasaţi pe locurile 1 şi 2;
(6) Funcţia de Preşedinte al USR poate fi deţinută de aceeaşi persoană pe o perioadă de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi, cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut această funcţie.
(7) Preşedintele USR este membru de drept al Biroului Naţional.
(8) Preşedintele USR propune un program de activitate în termen de 3 luni de la preluarea mandatului şi prezintă rapoarte bianuale Biroului Naţional.
Art. 56. Preşedintele USR are următoarele atribuţii:
a. coordonează activitatea Biroului Naţional;
b. convoacă şi conduce şedinţele Biroului Naţional;
c. reprezinta USR în relaţiile cu autoritătile publice şi cu terţii;
d. convoacă Congresul USR şi propune o ordine de zi a acesteia;
e. propune Biroului Naţional al USR persoane pentru funcţia de Secretar General al partidului.
Art. 57. (1)Secretariatul general al USR formează structura executivă a partidului coordonată de Preşedintele partidului.
(2) Secretariatul General este format din Secretarul General şi echipa coordonată de acesta.
(3) Secretarul general este membru al USR, aprobat de către Biroul Naţional la propunerea Preşedintelui USR; în cazul în care Biroul Naţional refuză numirea candidatului propus, preşedintele va propune o altă candidatură.
Aprobarea propunerii şi demiterea Secretarului General se va face cu votul majorităţii calificate de 2/3 dintre membrii Biroului Naţional. În cazul în care la prima şedinţă a Biroului Naţional în care se supune aprobării persoana propusa ca
Secretar General nu vor fi prezenti 2/3 dintre membrii Biroului National, la a doua convocare a şedinţei Biroului Naţional în vederea aprobării persoanei propuse ca Secretar General propunerea se va adopta cu votul a 2/3 dintre membrii Biroului Naţional prezenţi la acea şedinţă. Mecanismul de vot descris mai sus va fi valabil pentru fiecare propunere de Secretar General. Dacă 5 propuneri consecutive de Secretar General vor fi respinse de Biroul Naţional, Preşedintele şi membrii Biroului Naţional vor purta discuţii de mediere până la
stabilirea unui consens în vederea aprobării Secretarului General.
(4) Secretarul General nu va ocupa nicio altă funcţie în organele de conducere din cadrul USR, precum nicio altă funcţie politică aleasă sau numită. Secretarul General va fi membru al USR.
Art. 58 (1) Secretariatul General are următoarele atribuţii pe care le exercită prin Secretarul General:
a. coordonează activitatea organizatorică la nivel central, asigură comunicarea internă cu organizaţiile judeţene, a municipiului Bucureşti, a USR Diaspora, precum şi cu instituţiile şi autorităţile publice centrale sau locale şi cu alte partide sau organizaţii din ţară sau străinătate;
b. coordonează activitatea de organizare a evenimentelor naţionale ale partidului;
c. gestionează activitatea de resurse umane;
d. conduce serviciile administrative la nivel central în vederea asigurării acestora;
e. organizează activitatea de pregătire a lucrărilor şi a documentelor necesare desfăşurării Congresului, Comitetului Politic şi Biroului Naţional;
f. în limitele impuse de statut şi în subsidiar de decizia Comitetul Politic şi Biroul Naţional, elaborează proiectele de regulamente şi norme în vederea organizării şi funcţionării interne;
g. îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin hotărârile Comitetul Politic, Biroului Naţional sau care reies din prevederile prezentului Statut;
h. face rapoarte curente către Preşedinte, lunare către Biroul Naţional şi bianuale către Comitetul Politic;
i. propune Biroului Permanent Naţional norme privind încasarea cotizaţiei, acceptarea şi primirea donaţiilor în conformitate cu prevederile legale;
j. administrează utilizarea resurselor financiare rezultate din cotizaţii, donaţii, alocaţii bugetare, dobânzi şi altor surse permise de lege;
k. prezintă periodic informări Biroului Naţional şi rapoarte Comitetului Politic, Congresului, inclusiv cu privire la rezultatele verificărilor efectuate de Curtea de Conturi;
(2) Seretarul General răspunde direct faţă de Preşedinte şi Biroul Naţional.
(3) Secretarul General poate delega oricare dintre atribuţiile sale către personalul Secretariatului General.
Art. 59. (1) USR are un număr de 7 vicepreşedinti.
(2) Vicepreşedintii USR sunt aleşi de Congres pentru un mandat de cel mult 4 ani. Funcţia de Vicepreşedinte a USR poate fi deţinută de aceeaşi pesoană pe o perioada de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia;
(3) Vicepreşedintii USR sunt membri de drept ai Biroului Naţional.
Art. 60. Vicepreşedintii USR au următoarele atribuţii:
f. îndeplinesc atribuţii specifice stabilite de Congres sau de Biroul Naţional;
g. pot prelua, prin mandat de la Preşedintele, oricare dintre atribuţiile Preşedintelui stabilite în art. 56.
Art. 61. (1) Comisia Naţională de Arbitraj este organul de jurisdicţie internă, constituit la nivel naţional.
(2) Comisia Naţională de Arbitraj este constituită din 11 membri şi este aleasă de Congres pentru un mandat de cel mult 4 ani. Cel puţin unul din membri va trebui să aibă studii juridice. Comisia Naţională de Arbitraj va avea un preşedinte, ales pe mandat de maxim un an, prin vot secret de către membri.
Preşedintele va coresponda cu celelalte structuri de conducere din partid, va convoca plenul şi va propune ordinea de zi a şedinţelor.
(3) Comisia Naţională de Arbitraj funcţionează în baza Regulamentului Comisiilor de Arbitraj.
(4) Comisia Naţională de Arbitraj este legal întrunită cu un cvorum de 2 membri din 3, in cazul completului de fond si cu un cvorum de 3 membri din 5 in cadrul completului de recurs. Nicio audiere nu poate avea loc în cazul în care completurile Comisiei Naţională de Arbitraj nu dispun de cvorum. Şedinţele Comisiei Naţionale de arbitraj nu sunt de regulă publice. Cu toate acestea când cel puţin una dintre părtile audiate o cere, Comisia va organiza o şedinţă cu acces liber pentru oricare dintre membrii de partid interesati. Deliberările Comisiei Naţionale de Arbitraj nu sunt publice iar votul este secret.
(5) Prezintă rapoarte de activitate plenului Congresului.
(6) Comisia Naţională de Arbitraj are obligatia ca, înainte de a proceda la soluţionarea unei contestaţii sau a unui diferend, sa propună părţilor şi să depună toate eforturile pentru împăcarea lor prin medierea Comisiei de Arbitraj.
(7) În cazul sesizarilor ce privesc diferende între filialele judeţene privind deciziile organelor de conducere sau control ale filialelor judeţene, şi în
cazul sesizarilor cu privire la deciziile organelor de conducere/control naţionale ale USR, Comisia Naţională de Arbitraj se va putea pronunţa strict cu privire la respectarea prevederilor prezentului statut şi ale procedurilor USR în emiterea deciziilor respective.
Art. 62. (1) Comisia Naţională de Arbitraj are următoarele atribuţii:
a. soluţionează, cu respectarea dreptului de opinie al tuturor părţilor şi a dreptului la apărare, diferendele între filiale judeţene, respectiv a
Municipiului Bucureşti, între filiale judeţene/a Municipiului Bucureşti şi organismele Naţionale de conducere ale USR, sau între membrii USR şi organismele naţionale de conducere ale USR;
a`. Pentru judecarea spetelor ce vor fi judecate in fond, in urma decaderii organismelor nationale de conducere din termenul de emitere a unei decizii, Comisia Nationala de arbitraj va infiinta in cadrul sau complete de fond formate din 3 din membrii sai. Pentru judecarea recursurilor spetelor judecate in fond de comisiile judetene de arbitraj sau de completele de fond ale Comisiei Nationale de Abitraj. Aceasta va infiinta completuri de recurs formate din 5 membri ai sai, altii decat cei 3 ce au judecat in completul de fond respectiva speta.
b. soluţionează, cu respectarea dreptului de opinie al tuturor părţilor şi a dreptului la apărare, contestaţiile împotriva sancţiunilor dispuse de Biroul
Naţional sau Comitetul Politic, conform prevederilor art. 15;
c. elaborează Regulamentul Comisiilor de Arbitraj. Regulamentul va fi adoptat de Comitetul Politic al USR, în termen de o luna de la elaborare şi numai după ce a primit votul consultativ al Biroului Naţional;
d. înainte de fiecare Congres al partidului elaborează un raport de activitate pe care il face cunoscut membrilor cu 10 zile înainte de momentul fixat pentru alegerea delegaţilor la Congres.
e. orice alte atribuţii date de prezentul statut în sarcina sa.
Art. 63. Comisia Naţională de Cenzori este constituită din 3 membri şi este aleasă de Congres pentru un mandat de cel mult 4 ani.
Art. 64. (1) Comisia Naţională de Cenzori exercită activitatea de control financiar preventiv şi audit a USR şi asupra gestionării patrimoniului acestuia.
(2) Înainte de fiecare congres al partidului Comisia Naţională de Cenzori elaborează un raport de activitate pe care il face cunoscut membrilor cu 10 zile înainte de momentul fixat pentru alegerea delegaţilor la Congres.
Art. 65 Membrii organelor de conducere, arbitraj şi control din cadrul structurilor locale/judeţene/Naţionale işi pierd mandatul în următoarele conditii:
a. pierderea calităţii de membru;
b. imposibilitatea îndeplinirii atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 90 de zile;
c. prin revocare de către organul care i-a numit/ales.
Sectiunea 4.4. Deciziile şi convocarea organelor de conducere, arbitraj şi control ale USR
Art. 66. (1) Acolo unde nu prevede altfel prezentul statut, deciziile organelor de conducere, control şi arbitraj se vor lua cu majoritate simpla a membrilor participanţi. Deciziile sunt obligatorii.
(2) Convocarea membrilor USR la întrunirile organelor de conducere, arbitraj şi control ale USR se realizează prin e-mail, fax, sms, sau scrisoare recomandată cu confirmare de primire, sau prin orice alte mijloace de comunicare electronică convenite de membrii organului respectiv, cu cel puţin 48 de ore înainte de data întrunirii.
(3) Votul prin mijloace electronice nu este permis: în cazul alegerilor organelor de control şi conducere la orice nivel al USR, desemnării candidaţilor USR la orice nivel de alegeri, desemnarea delegaţilor la orice nivel, asupra sancţiunilor, asupra cererilor de admitere în partid, cu privire la orice aspecte în legătură cu persoane, în orice alt caz în care legea sau prezentul statut prevăd obligativitatea votului secret.